Defileul si Clisura Dunãrii - Cazanele

Pornind de la Orsova, mai sus în dreptul localitãtii Eselnita începe intrarea în Cazanele Mici. Drumul prin Defileu se parcurge pe apã sau pe uscat. Soseaua este sãpatã în stâncã pe mai multe portiuni. În dreptul fostei localitãti Ogradena se poate citi inscriptia de pe Tabula Traiana, amintind drumul legiunilor romane din anii 101-104, când mesterii au tãiat muntele pentru a construi soseaua pe malul sârbesc. Vasele si masinile stationeazã aici pentru a vizita complexul turistic cu acelasi nume. La prima vedere: chipul dacic al lui Decebal dãltuit în stâncã si mãnãstirea Mraconia parcã rãsãrind din fluviu. Mai sus, pe valea dintre munti se poate vizita micul golf al Mraconiei. Mai sus, la km D 985 se aflã înecate ruinele cetãtii medievale Tri Kule (sec. XIV), din care se mai vãd douã turnuri rãsãrind din apã. La km D 1000 apar stâncile calcaroase ale Grebenului, soseaua strãbate, deasupra lacului, peste roci mãrnoase si calcare roscate. Mai sus, unde începe intrarea (din amonte) în Cazanele Mari, tâsneste din ape un pinten al stâncii Babacai, loc unde altãdatã marinarii stationau si fãceau rugãciuni, cãci urma coborârea în fioroasele Cazane.

Vegetatia cuprinde specii rare, submediteraneene: liliacul sãlbatic, stânjeneii de stâncã, Laleaua de Cazane, specie unicã pe glob. Specifice zonei sunt si reptilele: broasca testoasã de uscat, vipera cu corn , sopârlele rare , insecte: fluturii de pesterã, scorpionul carpatic etc. La Svinita se aflã rezervatie paleontologicã, formatã din depozite fosilifere jurasice si danubiene. Punctul fosilifer Svinita, pe pârâul Saraoschi, cu calcare bogate în amoniti (peste 60 de forme, unele ca niste melci uriasi, contemporani cu dinozaurii), se poate vizita numai cu vaporul în locul numit Pescãrie

Senzationale sunt descoperirile arheologice din pesterile Defileului: pesterile Clemente si Cuina Turcului de la Dubova, cu obiecte antropomorfe din epipaleolitic: ceramicã, obiecte de podoabã (cele mai vechi din România), unelte de piatrã cioplitã, unelte folosite de pescari si vânãtori în urmã cu peste 15.000 de ani. Alte obiecte sugereazã cã grecii întretineau legãturi comerciale cu locuitorii din Clisurã. Localnicii au descoperit Pestera cu picturi (Chindia) care dateazã din epoca metalelor. Pestera Ponicova este cea mai mare si cea mai spectaculoasã din Defileu. Se aflã în Ciucarul Mare, pe o lungime de 1166 m, strãpunsã de pârâul Ponicova. Are mai multe galerii, din care Galeria Liliecilor de peste 100 m lungime, 60 m lãtime si 30 m înãltime - o mirabilã catedralã subteranã. Pestera Veterani este imensã si a fost folositã ca punct strategic de daci si romani, de austrieci si turci, putând adãposti peste 700 de soldati. A fost fortificatã de generalul austriac Veterani, de unde si numele pesterii.